Comentariul autorului
La mai bine de o sută de ani de la înfiinţarea Institutului Elisabeta Doamna, prima şcoală de fete în limba română din Bucureşti, grădina de la intersecţia străzilor George Georgescu şi Justiţiei devine, iar, curtea şcolii. Între casele de zid ale aşezământului de învăţătură, atelierul apare ca o prezenţă ordonatoare, deşi insolită. Precum o zestre în cufăr, “grădina” de stâlpi rânduieşte locul. Împrăştiată în profunzimea curţii, concentrată de-a lungul zidului protector, adunarea în jurul maestrului surprinde o desfăşurare de îndeletniciri şi de unelte la îndemână – de lucruri puse la uscat, răcit, sau topit, date la ascuţit, sau rotunjit, la îndoit sau îndreptat, la şlefuit, măcinat...